DISTRIBUIȚI
Am auzit tot mai des in ultima vreme, in diferite contexte, expresia „esti ceea ce mananci” – atat de des incat aproape ca nu mai e luata in serios. Desi le face placere multora sa o spuna, am intalnit un numar mult mai mic persoane care sunt gata sa isi schimbe obiceiurile alimentare pentru ca au simtit realitatea acestui fenomen. Si totusi anumite comportamente alimentare pot sa iti schimbe cu adevarat viata in bine…sau nu. Cum vi se par concluziile studiului de mai jos?

UN STUDIU RECENT ARATĂ CĂ O DIETĂ BOGATĂ ÎN ZAHĂR ŞI GRĂSIMI CAUZEAZĂ PREJUDICII SEMNIFICATIVE FLEXIBILITĂŢII COGNITIVE.

Flexibilitatea cognitivă este abilitatea de a te ajusta şi adapta la situaţii în schimbare. Această agilitate este o trăsătură care poate fi antrenată și îmbunătățită de-a lungul vieții, putând chiar fi stimulată printr-o combinație potrivită de alimente, însă ea poate fi pusă în pericol de alimentația nesănătoasă.

În urma unor cercetări efectuate pe şoareci de laborator s-a observat că dieta bogată în zahăr este cea mai dăunătoare. Aceasta a cauzat deficienţe atât asupra memoriei pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Iar aceasta este doar ultima constatare dintr-o serie de studii care arată potenţialele efecte dramatice ale dietei asupra performanţei mentale.

Prof. Kathy Magnusson, co-autoare a studiului, a declarat:

„DEPRECIEREA FLEXIBILITĂŢII COGNITIVE ÎN ACEST STUDIU A FOST DESTUL DE PUTERNICĂ. GÂNDEŞTE-TE CUM CONDUCI SPRE CASĂ, PE O RUTĂ CARE ÎŢI ESTE FOARTE CUNOSCUTĂ, CEVA CE FACI ÎN MOD OBIŞNUIT. APOI, ÎNTR-O ZI ACEL DRUM ESTE ÎNCHIS ŞI VA TREBUI BRUSC SĂ GĂSEŞTI O CALE NOUĂ SPRE CASĂ.”

CU O FLEXIBILITATE COGNITIVĂ MAI SCĂZUTĂ, ADAPTAREA LA ACESTE TIPURI DE SCHIMBĂRI AR FI MULT MAI DIFICILĂ.

Prof. Magnusson a mai declarat că nu a fost încp clar care sunt cauzele acestor efecte dăunătoare:

„ESTE CLAR CĂ BACTERIILE INTESTINALE CE ALCATUIESC MICROBIOMUL POT COMUNICA CU CREIERUL UMAN.

BACTERIILE POT ELIBERA COMPUŞI CARE ACŢIONEAZĂ CA NEUROTRANSMIŢĂTORI, STIMULEAZĂ NERVII SENZORIALI SAU SISTEMUL IMUNITAR ŞI AFECTEAZĂ O GAMA LARGĂ DE FUNCŢII BIOLOGICE.

ÎNCĂ NU SUNTEM SIGURI CE MESAJE TRANSMIT, DAR ÎNCERCĂM SĂ DEPISTĂM CĂILE ŞI EFECTELE.”

Această cercetare a fost efectuată pe şoareci de laborator. Aceştia au avut fie o dietă normală, o dietă cu conţinut mare de grăsimi sau o dietă bogată în zahăr. După patru săptămâni, performanţa mentală şi fizică a şoarecilor care aveau o dietă bogată în grăsimi sau zahăr a avut de suferit.

Cercetătoarea Kathy Magnusson a mai declarat:

„ŞTIM DE CEVA TIMP CĂ PREA MULTĂ GRĂSIME ŞI ZAHĂR NU SUNT BUNE PENTRU NIMENI. ACESTĂ CERCETARE DEMONSTREAZĂ CĂ GRĂSIMILE ŞI ZAHĂRUL CONDUC LA MODIFICAREA SISTEMELOR BACTERIENE SĂNĂTOASE, ACESTA FIIND UNUL DINTRE MOTIVELE PENTRU CARE NU SUNT BUNE.

NU ESTE VORBA DOAR DE HRANA CARE AR PUTEA SĂ ÎŢI INFLUENŢEZE ACTIVITATEA CEREBRALĂ, CI ŞI DE INTERACŢIUNEA ÎNTRE ALIMENTELE CONSUMATE ŞI SCHIMBĂRILE CARE AU LOC LA NIVELUL SISTEMULUI MICROBIAN.”

„Dieta Occidentala”, folosita inca pe o scara atat de larga, conţine un grad ridicat de zahăr, grăsimi şi carbohidraţi simpli.

Acest studiu a fost publicat în revista Neuroscience (Magnusson et alii, 2015).

Sursa: Suntsanatos.ro

Comentariii