Dupa cum se stie, celula de baza a societatii este familia.
Legatura dintre parinti si copii trebuie sa fie unita, de prietenie, sa creasca inspre mai bine.
Educatia copilului si populara expresie „cei sapte ani de acasa”, pleaca din cadrul familiei. O familie trebuie sa ofere siguranta, protectie, iubire, educatie, rabdare copiilor, sa stie sa ii faca responsabili, caci doar asa pot ajunge oameni in viata si se pot maturiza.
Conform specialistilor exista 4 categorii de atasamente intre parinti si copii.
Atasamentul ambivalent este atunci cand, copilul utilizeaza pentru atingerea scopului metodele din trecut,
crezand ca vor fi utile si in viitor.
Atasamentul evitant este prezent in cazul copiilor care decid ca cel mai bine pentru ei este sa isi poarte
singuri de grija, deoarece constata ca daca vor fi in continuare dependenti de parinti nu vor primi din
partea acestora protectia si siguranta necesara.
Atasamentul dezorganizat ne prezinta faptul ca parintii nu pot fi cititi de copii, nu stiu cum vor reactiona parintii, nestiind la ce sa se astepte din partea lor, pentru a putea sa le foloseasca reactiile lor in atingerea propriilor scopuri.
Atasamentul securizat este in cazul copiilor care depind de parinti destul de mult, simtind mereu nevoia de siguranta.
Consider ca aceasta este legatura cea mai puternica existenta intre parinti si copii.
Fiecare parinte cred ca isi doreste tot ce este mai bun pentru propriul copil. Pentru aceasta, parintii trebuie sa aloce destul de mult timp copilului, sa se implice in fel de fel de activitati cu el, sa ia masa cu totii, seara ii poti zice o poveste sau puteti vorbi despre orice altceva, fa-l o prioritate, nu-l ignora…fii langa el mereu. Trebuie sa ai o relatie deschisa si nu in ultimul rand sa le reamintesti mereu copiilor ca ii iubesti. Asa vor vedea ca esti alaturi de ei si in orice situatie intampinata sigur vor fi primele persoane cu care vor discuta.
Desi ii vrei binele incearca sa nu fii sufocant cu copilul, acorda-i propria libertate, creand un echilibru in educatie.
Din dorinta de a fi prea protector, cand va creste este posibil sa aleaga alte cai, caci a fost privat de libertate. Sa nu fii niciodata indiferent cu propriul copil, caci nu vei avea nici un fel de legatura cu acesta. Vei reusi sa il indepartezi de tine.
Totodata incearca sa nu-i permiti sa ti se urce in cap, sa fii prea permisiv, caci pana la urma tu esti parintele, iar el copilul. Incearca sa mentii un echilibru in tot ce faci cu si pentru el. Daca intr-o familie exista doi copii incearca sa nu faci niciodata diferente intre acestia, sau sa ii iei mereu apararea unuia, iar pe celalalt sa il certi, doar pentru ca seamana cu tine mai mult sau ca il iubesti mai mult.
Iubeste-i la fel de mult, fa aceleasi lucruri pentru amandoi, caci ambii sunt ai tai.
De nu, mai tarziu cand vor creste vei primi reprosuri. Fii constant.
Nu uita…comunicarea este cea mai buna si stransa legatura dintre parinte si copil!